Lanterna

O noapte neagra, cateva soparle mici pe peretele gri, dincolo de tifonul alb, sifonat. Doar stropii reci si desi indaratul obloanele albe, dinadins intredeschise, nimic altceva. Tu, stropii si noaptea.

De jur-imprejuri prezente doar banuite, cateva perechi de ochi doar simtite, zeci de posibile serpuiri doar imaginate. Pe noptiera grea din stanga o evadare firava si totusi posibila. O baterie pe sfarsite, trei prize nealimentate, curent la ratie. O mana intinsa, plasticul cald, o atingere familiara. Si totusi … Inca o legatura rupta, taiata brutal in mijlocul savanei, fara preaviz, fara plan « B » , fara doar si poate cel mai cumplit lucru, taietura adanca in starea de spirit, insomnie provocata prin tocmai imprevizibilitatea actului si imposibilitatea « planului B ».

Imposibila transformare si totusi atat de tangibila transformare, capacitatea omului de se re-inventa in cele mai intense momente, transformand mediul dupa propriul manual de utilizare “la ce bun un telefon mobil fara retea?”

Capacitatea omului de a gasi singur raspunsul potrivit in cele mai nepotrivite situatii “un telefon mobil pe post de laterna”.

Capacitatea omului de a-si transforma rictusul in zambet nefortat, de a indrazni asteptarea cu mana pe noptiera “macar sa nu ne pierdem reperele”.

Capacitatea omului de a numara minutele, orele, pauzele intre doua apasari pe butonul “start”, capacitatea omului de a incasa restul, din ce in ce mai firavul rest de baterie cu speranta diminetii.

Capacitatea omului de a constata cum s-a lasat transformat de tehnologie, modelat de posibilitatea de a se debarasa de intrebari inutile, de a stii totul oriunde si oricand, capacitatea omului de a-si delocaliza functiile non-vitale, de a-si externaliza actiunile repetitive, capacitatea omului de a se incercui de mii si mii de obiecte, prelungiri ale eu-ului, eficacitate dovedita, raspuns doar la cerere.

Capacitatea omului de a-si dori cu tot dinadinsul si nu a putea, de a gasi alternative viabile si a nu indrazni pana la capat. Frica de a redeveni cel de acum treizeci de ani, electronul liber si creativ fara voie, primitivul non-conectat.

Incapacitatea omului de a-si reconsidera pozitia. Telefonul-laterna ca simbol.

Incapacitatea omului de a citi dincolo de fapte, dincolo de tehnologia ambianta.

Acest articol a fost scris pentru BlogalIntiative, tema DigiPedia – „Bloggerii si tehnologia”.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Lanterna&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s