Semnificaţia cercului

Era vorba de spirit. Spirit de echipă. Nici unul nu avusese, niciodată. Erau universe profunde, ne-tangenţiale. Fiecare îşi urma calea, căi paralele. Scop diferit, căi paralele. Scopul şi mijloacele, fiecare cu mijlocul lui, fiecare cu scopul lui.

Raymond Spartacus îşi dăduse din greşeală o buclă rebelă la o parte, Raymond Spartacus suporta relativ relaxat buclele rebele, rebeliunea era leit motivul, rebeliunea era mijlocul lui întru atingerea scopului.

Poeta simţea pădurea din jurul vilei, Vila Alpin Straja, aroma de frunză moartă îi dădea fiori. Poeta se simţea şi se definea ca străpunsă de fiori, relativ des, fiorul îi era scop, ţintă mişcătoare. Poeta iubea pădurea şi ceaţa şi pietrele umede.

10553387_10204228477369023_6482433981943088350_n

(sursa foto: vila Alpin Straja)

Adam visa cu ochii deschişi, visa departe şi profund Adam, îi deschiseră ochii, da, îi deschiseră ochii ieri traseul în zet pe bârne fixe din parcul de aventură de la Straja şi tiroliana şi traseul cu butuci nu departe de tabăra Straja. Adam era în floarea vârstei, nebărbierit dar fericit în floarea vârstei. Adam iubea în floarea vârstei, Scarlet i se citea în priviri, Scarlet era scopul şi tot restul era mijloc posibil.

Criminalistul îşi simţea în continuare capul pătrat, Criminalistul se simţea invadat de întrebări ca de iederă. Criminalistul observase mişcări ciudate în ultimul timp, fapte, lucruri, oameni, toate împletite într-un fel de tot fără cap şi coadă, ceaiul de tei pregătit de coana Camelia îi ardea gâtul, Criminalistul nu-i pasă de gât, Criminalistul îl bănuia, da, Criminalistul îl bănuia pe Dl. Mogdan.

Dl Mogdan privea în van, nu-i pasă de nimic domnului Mogdan, dl Mogdan trăia pentru el, numai şi numai pentru el traia dl. Mogdan, fapte, gânduri, priviri, toate întru propria-i bunăstare. Dl Mogdan îşi era şi scopul şi calea.

Şahistul măsura din priviri fiecare mişcare, fiecare tentativă de mişcare. Şahistul învăţase de mic secretul tăcerii dinaintea mişcărilor, şahistul nu avea nevoie de cuvinte pentru a analiza situaţii diverse, şahistul măsura amplitudinea mişcării prin profunzimea tăcerilor. Şahistul măsura situaţia într-un cuvânt, era o situaţie lată, îi lipsea spiritul.

Era vorba de spirit şi echipă, pentru moment aproape totul era tăcere, o tăcere lungă cât masă, o tăcere lată cât o sală, şaizeci de persoane pe numărate, pentru moment totul se reducea la privire, priviri pătrunzătoare, direcţii orientate. Era vorba de team building la munte. Era o dimineaţă ca toate dimineţile, urla soarele de bucurie, cerul se lăfăia în albastrul din jurul muntelui, mirosea a cafea, aburul trezea, da trezirea era obligatorie, era necesară trezirea, trezirea la realitate, lucrurile trebuiau să redevină tangibile, măsurabile, existau legături invizibile, se citea dorinţa în ochii poetei, ea şi pădurea ei, ea şi visele ei ciudate, lumea nu se schimba doar prin vise. Mirosea a gem de prune scurs pe felii subţiri de pâine. Prăjită.

img_0423

(sursa foto: vila Alpin Straja)

Sosise coana’ Camelia, le împărţise şase foi albe, A4, le împărţise cafea, le împărţise zâmbete, le urase „spirit plăcut”, trăsese uşa după ea şi-i lăsase singuri, ei, toţi  şase, sase indivizi singuri cu gândurile şi proiecţiile lor.

Adam o proiecta pe Scarlet, erau simplu de ghicit proiectiile lui Adam, i se proiectau gândurile în priviri lui Adam. Criminalistul notase cu un pix roşu, sahistul notase printr-o mscare subtilă, Poeta notase în vers alb, dl. Mogdan nu notase nimic, nu-l interesa aberaţiile altora. Raymond Spartacus privea muntele, i se proiecta muntele în priviri, era un munte cu faţa la vila Alpin, era o vilă cu poziţie excelentă, privelişte de nota zece, era o vilă bine situată la nici cinci minute de telescaun.

Dl. Mogdan notase un oarcare interes dar îi trecuse repede. Încercaseră apoi pe rând şi Poeta şi Şahistul şi toţi ceilalţi, încercaseră pe rând toţi ceilalţi să proiecteze ceva, nici vorba de „ceva”, „ceva”-ul semnifica implicare, aderarea, „ceva-ul” semnifica o doză de rezonanţă, foile A4 nu rezonau, foile A4 nu vibrau, nu existau proiecţii comune, nu existau nici căi, nici scop şi nici mijloace comune.

Se deschisese uşa, intrase conu’, conu’ Mihai şi desenase un cerc, un cerc aproximativ desenase conu’ Mihai şi apoi îi întrebase conu’ Mihai, îi întrebase conu’ Mihai pe fiecare care le este semnificaţia cercului. Era un cerc de semnificaţii unitare, disparate. Şahistul cauta mişcarea în jurul cercului, Dl Mogdan se cauta pe el în centrul cercului, Poeta asocia fiorii razelor paşilor, următorilor paşi, Raymond Spartacus nu asocia nimic, cercul nu- vorbea în nici o limbă, abstractul cercului îl îngheţa pe Raymond Spartacus, Criminalistul încerca să înţeleagă motivul, motivul ascuns al cercului.

IMG_3742

Conu’ Mihai rămăsese mască şi îi privise pe rând pe fiecare, pătrunzător. Conu’ Mihai învăţase de mic să citească oamenii, bunicii lui citeau oamenii după ochi „ochii spun totul Mihăită dragă, învaţă aici Mihăită dragă,ochii spun totul”. Conu’ Mihai rezumase situaţia puţin încurcat „vă lipseşte cu desăvârşire rezonanţa”, conu’ Mihai îi invitase apoi să-şi lase carapacele baltă „ieşiţi şi voi puţin să simţiţi lumea”, conu’Mihai îi invitaseră la aventură „importantă e calea, în primul şi primul rând calea, scopul e trasat de coerenţa căii”.

Se lăsaseră ademeniţi într-un final, fiecare în felul lui, Adam visând în continuare la Scarlet, Poeta visând în continuarea la frunză, Raymond Spartacus aranjandu-şi şuviţa rebel, Şahistul calculând mişcările Criminalistului, Criminalistul bănuindu-l în continuare pe dl Mogdan şi dl Mogdan , ei bine dl Mogdan considerând totul complet exterior propriilor interese.

Se lăsaseră într-un final ademeniţi, conu’ Mihai avea forţă de convigere, conu’Mihai părea implicat şi de bună credinţă, micul dejun fusese pe gustul aşteptărilor, vila Alpin Straja era foarte bine situată, extrem de bine situată, era şi păcat să nu profite, o mică excepţie de la regulă, de la setul de reguli personale nu putea sa dăuneze, nu sănătăţii. Se lăsaseră într-un final convinşi şi luaseră calea piscului, era un pisc mai altfel decât alte piscuri, existau canale energetice legate la alte canale energetice, se adunaseră toţi-cerc în vârful piscului şi aşteptaseră să se întâmple. Minunea. „Minunea nu se întâmplă” le spusese Conu’ Mihai, „Minunea se petrece puţin câte puţin”. Se uitaseră unul la unul, puţin şocaţi, puţin cutremuraţi, era un semn, SE PRIVISERA, întâiul pas în afara propriul cerc, se lăsaseră străpunşi de pisc, simţiseră o schimbare, o mică schimbare, nu putuseră defini în mod precis şi clar schimbarea, era o schimbare greu de definit în cuvinte.

varf

(sursa foto: vila Alpin Straja)

Conu’Mihai zâmbise înţelept şi le propusese aventura, „o tiroliană în grup, puţină adrenalină în grup nu strică”. Acceptaseră curioşi, Adam mai puţin curios ca alţii, Adam ştia, Criminalistul ştia şi el fusesera deja in(tr-un fel de) cantonament la Straja, se echipaseră pe rând, se priviseră din nou, îşi zâmbiseră şi-şi căutaseră cumva curajul în ochii celorllti. Adam le servea drept reper şi Criminalistul le servea drept reper „senzaţie garantat fluidă” le spuneau ochii lui Adam , ochii lui Adam o uitaseră temporar pe Scarlet, Criminalistul susţinea afirmaţia prin forţa propriului exemplu, Criminalistul îl lăsa puţin baltă pe dl Mogdan şi-şi dădea drumul la vale, valea era verde şi adâncă, venise toamna la Straja, o toamnă frumoasă la Straja, tiroliana oferea senzaţii, peisaje şi culori. Poeta caută fiorul, îl găsea la mijlocul traseului, poeta zâmbea frunzelor, oamenilor, vieţii, poeta închidea ochii şi rezona. Dl Mogdan uita un pic de el, privea valea puţin temător dl. Mogdan, nu era obişnuit cu văile dl Mogdan, Raymond Spartacus îi zâmbea din vale, încurajator, dl Mogdan îşi lua inima în dinţi, dl. Mogdan nu strângea prea tare, dl. Mogdan ajungea în vale şi mulţumea frumos. Şahistul calcula traseul în fiecare detaliu, constatase Şahistul o oarecare divergenţă la nivelul traiectoriei, Şahistul încerca la rândul lui traiectoria, Şahistul constata pe propria piele divergenţa „o divergenţă bine argumenatata şi inteligent orientată este chiar benefică” le explicase conu’ Mihai o oră mai târziu.

img_0815

(sursa foto: vila Alpin Straja)

O oră mai târziu, toţi epuizaţi, epuizaţi dar purificaţi, o oră mai târziu îşi vorbeau, îşi povesteau, îşi împărtăşeau. O oră mai târziu foile A4 erau pline de semnificaţii convergente, se percepea acum cercul precum spaţiul comun, apartenenţa la loc, la convingeri. Se percepea acum cercul prin ochii celorlaţi. Nu mai existau proiecţii egoist – individuale, existau acum proiecţii cu scop precis.

Conu’ Mihai îi poftise pe toţi la masă, Coana Camelia se întrecuse, se mai întrecuse încă odată, bucate apetisante invadau masa, aromele invadau nările, palinca naturală dezlega limbile, dl Mogdan uita de el, Adam uita de Scarlet, Raymond Spatacus uita de bucla rebelă, Criminalistul uita de motivele fictive, Poeta uita de frunză, Sahistul nu mai calcula nimic. Se uitau unul la altul, ascultau si savurau. Împreună.

Si asta era încă un scop atins.

Acest articol a fost scris pentru Superblog 2014, proba Vila Alpin Straja.

 

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Semnificaţia cercului&8221;

      1. Cercul e pe atat de simplu cat e de complicat. Exercitiul cercului e dificil. Punctul comun … Multi ar tinde spre centru (dl Mogdan din cate am inteles, prin definitia lui). Dar cine poate spune unde sta tintuit adevarul?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s