Ceea ce-și dorea domnul Popa cu încăpățânare obținea

Domnul Popa își dorea o lume rânduită, construită cu mare precizie și fără surprize nedorite de ultim moment. Sau de orice fel de moment în general.

Domnul Popa era un barbat bine undeva în jurul onorabilei vârste “de”. Nu-și dădea niciodată vârsta, nu pentru că era calic saun alte d’alea ci doar din simplul motiv că nu și-o arăta. Domnul Popa era un domn bine, manierat, cu mișcări fine și precise – ca acele unui orologiu elvețian – care aprecia viața cu toate părțile ei bune și mai puțin bune. Strada pe care locuia domnul Popa era un deal la marginea orașului, acolo, aproape de natură. Pentru că era foarte la curent cu tenditele – așa îi plăcea lui să-și spună, “la curent cu tendintele”, nu pentru că ar fi fost din natură lăudaros ci din simplul motiv că îi plăcea la nebunie să fi în pas cu tehnologia – pentru că era la curent cu tendințele domnul Popa își petrecea foarte mult timp “pe net”, să caute, să se intereseze, să compare, să purice pe toate părțile, să se ducă eventual – doar dacă îi era în drum – să vadă cu ochii lui în magazin, să atingă , să verifice. Când se declara convins, sau aproape convins , domnul Popa citea comentariile altor convinși ca el sau ale celor ne convinși, sau chiar și ale celor odată convinși și apoi dezamăgiți sau invers, și tot citea, și tot citea domnul Popa până se dumirea și atunci se ducea la culcare, undeva în jurul lui unsprezece și zece în fiecare seara, căci domnul Popa era în felul lui un maniac convis de necesitatea respectării anumitor reguli în viață și le respecta la rândul lui cu ferma convingere că viața este construită după modelul unui ceas “Sector” , marca lui preferata din care dispunea déjà de o colecție impresionantă de care era foarte mândru.

Când se trezea a doua zi de dimineață, domnul Popa își verifică cu meticulozitate convingerile de cu seară și, în cazul unei compatibilitati de nivel înalt, domnul Popa dădea comandă “pe net” și specifica uneori să fie livrat în magazin și alteori la servici. Căci  strada pe care locuia domnul Popa era un deal la marginea orașului, acolo, aproape de natură și un picuț cam greu accesibil livrărilor, mai ales în zilele de weekend când dealul se anima de numai.

Domnul Popa își dorea o livrare rapidă și conformă anunțului de pe site de aceea domnul Popa desfăcea pachetul la livrare, în fața omului de la livrări și-l verifică și apoi mulțumea omului de la livrări și-și continua viață rânduită de bărbat ajuns la “onorabilă vârstă de” pe care nu și-o dădea niciodată  din simplul motiv că nu și-o arăta.

Ceea ce-și dorea domnul Popa cu încăpățânare obținea. Domnul Popa nu impunea, nu era felul lui să fie impunător, domnul Popa doar sugera, arătând exemplul personal și apoi continua liniștit ca până atunci. În decursul anilor domnul Popa își educase prietenii să funcționeze elvețian și prietenii îi erau recunoscători pentru că, în marea lor majoritate, nu păreau făcuți să funcționeze cu atât precizie. Pentru că prietenii domnului Popa aveau în general un suflet de artist și nu căutau cu lumânarea precizia lucrurilor cât esența lor cea mai profundă, invizibilă cu ochiul liber. Domnul Popa era conștient că nu poate construi o lume după propria-i imagine și totuși încerca căci domnul Popă avea ferma convingere că trebuie să vrei cu îndârjire ca să poți.

 

Și domnul Popa vroia cu îndârjire și tocmai de aceea și obtinea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s