Hai să (ne) învățăm copiii să gândească logic!

Azi

O zi mohorâtă de început de toamnă, ceață, frig, gri monoton. Cumpăr un ziar, comand o cafea, mă așez pe o terasă, dârdâi puțin, deschid ziarul la pagina cu știrile financiare, citesc :

 “Multe dintre profesiile de astăzi nu vor mai fi disponibile în viitor pentru copiii noștri și astăzi există o nevoie foarte mare pentru programatori buni, așa că am decis în urmă cu trei ani să înființăm acestă scoală, iar acum avem peste 10.000 de copii care învață programare ”

 Gyula Csitari, Co-fondator, Co-proprietar, franciza Logiscool

Îi dau dreptate co-fondatorului, subiectul mă interesează în mod deosebit, continui să citesc sorbind din cafeaua neagră. Oameni grăbiți trec pe lângă mine zgribuliți, plopi apăruți de nu se știe unde se scutură în continuare de frunze. A venit toamna in Pipera …

 ”Logiscool este o scoală de creație pentru copii. Trăim într-o lume digitală, iar copii noștri cresc cu diverse dispozitive în mană iar noi, la Logiscool încercăm să-i transformăm în creatorii lumii digitale, în plus fată de utilizatorii lor”

 

Sursa : site-ul Francize.ro

Îmi place abordarea, îmi place subiectul, trebuie neapărat să vorbesc cu Nicu…

Ieri

Îmi zice Nicu ieri că ar trebui să facem ceva pentru țara asta. Zic “hai să mergem în Piață!” și Nicu se uită lung undeva dincolo de mine, departe, dincolo de geamurile mari de sticlă,  dincolo de ceața groasă și deasă și cade într-un fel de meditație profundă, melancolică, cu tendințe vădit nostalgice. Zice : “nu cred că Piața le poate rezolvă pe toate, e nevoie de ceva cu bătaie mai lungă. Ceva care să schimbe mentalități și modele de raționament.”

Îl privesc la rândul meu pe Nicu încercând să trec dincolo de semnificația implícită a cuvintelor. Căzusem ieri peste două dezbateri interesante privind época în care trăim: inteligența mașinilor și capacitatea omului de a discerne adevărul în volumul excesiv de mare de informație disponibilă pe Internet .

Ceea ce fusese cu totul și cu totul remarcabil în ceea ce ascultasem ieri, fusese dualitatea implicită a celor două subiecte : omul modern a construit mașini capabile de a învăța singure,  mașinile construite de oameni au ajutat oamenii să construiască noi modele de a guverna lumea, de a reproduce lumea reală în virtual, de a reproduce și a amplifica slăbiciunile omului modern. Paradoxal – sau poate nu chiar atât de paradoxal – fără să vrea, omul modern a creat tehnici de manipulare a omului modern. Concluzia fusese că, ceea ce definește astăzi inteligența artificială, este capacitatea mașinilor de a învăța. Și ceea ce definește astăzi capacitatea de a discerne adevărul în tona de informații disponibile pe Internet este capacitatea omului de a construi modele care să îi permită să aleagă între adevăr, minciună și manipulare.  Educația. Capacitatea de a gândi logic și a nu se lăsa influențat de puterea de convingere a celor care și-au făcut din convingere un scop în sine.

Îl privesc pe Nicu și-mi vine o idee. Zic : „Hai să construim ceva cu bătaie mai lungă. Ceva care să schimbe mentalități și modele de raționamente. Hai să învățam copiii să gândească logic!”   

Sursa : site-ul http://www.logiscool.com

Nicu se trezește brusc din meditația profundă, melancolică, cu tendințe vădit nostalgice, se uită mirat la mine și-mi spune că n-ar fi o idee rea. N-ar fi deloc o idee rea dacă am știi cum s-o punem în practică. Zic „hai  la 10 să facem un mic brainstorming ! ”

La 10 este un spațiu dedicat gândirii creative construit după modelul inovatorilor din State. Oamenii vin, vorbesc, joacă un joc, se uită la televizor, privesc peștii, discută, dezbat, privesc din nou peștii și așa iau naștere ideile de afaceri noi. Dacă oamenii ar sta toată ziua în fața unui ecran de calculator s-ar creea acea monotonie previzibilă datorată lipsei de comunicare și oamenii ar stagna. Din toate aceste motive dar și din dorința de a creea un fel de atașament al omului față de anumite valori, a apărut spațiul de la 10.

Mă întâlnesc deci cu Nicu la zece și-i dăm bătaie. Cum ar dacă ar fi. Și, și mai important, cum să fie ca să fie? Avem deja ideea, este un bun punct de plecare. Pentru restul ne cam stoarcem mințile. După 5 cafele și două sucuri de portocale ajungem la concluzia că trebuie să devenim antreprenori. Vom înființam un start-up, îl vom înregistra, vom porni mic, adică eu și Nicu ca să nu avem costuri exagerate și vom crește mari, încet-încet. Vom construim o platformă de e-learning, vom face un business plan ca să obținem ceva finanțare și, în paralel, vom ceea și un plan de comunicare ca să ne cunoască lumea. Să atragem publicul.

Suntem super-entuziasmați până la ora șase când apare Gelu și ne spune s-o luăm mai moale.  Dacă nu va merge? Dacă nu suntem făcuți pentru ? Dacă nu avem suficient spirit antreprenorial ? Dacă modelul nostru de business nu va fi unul de succes ? Dacă business planul va arăta un ROI ne satisfăcător pentru a capta interesul băncilor pentru afacerea noastră? Dacă nu avem îndeajuns de mult spirit pedagogic? Să știi să programezi e una, să-i  faci pe copii să capate un hobby pentru asta, e alta. Dacă planul de marketing nu va fi bine conceput? Ce, noi suntem specialiști în marketing ? Și, dacă am apela la specialist, știm noi oare cât ne va costa ? “O căruță de bani” zice Gelu, “o căruță de bani, ascultați-mă pe mine !”

De ascultat îl ascultăm pe Gelu că nu prea putem altfel. Gelu aproape că țipă ; până și peștii din acvariu îl ascultă pe Gelu. Gelu este tipul de om care a trăit multă vreme cu ideea clară că s-a născut cu scopul bine definit de a deveni  antreprenor. Punct. Și, pentru că scopul trecerii pe Pământ a lui Gelu fusese clar stabilit, Gelu devenise antreprenor. Imediat după terminarea facultății Gelu își crease un mic SRL cu activitate … vastă. Se practica pe vremea aceea genul acesta de SRL care să le acopere pe toate. ‘In caz că una un merge, poate va merge alta”. Gelu știa să le definească cu precizie “pe una , pe alta ”. De idei nu ducea lipsă Gelu însă ideile nu îi fuseseră îndeajuns. Gelu nu reușise să se impună ca un actor important pe piață. Nu țintise cum trebuie publicul, nu avusese “feelingul” necesar relațiilor umane. Gelu eșuase grandios în planul lui de antreprenor și se angajase apoi la stat, să recupereze încet, foarte încet pierderile suferite.

Îl întâlnisem pe Gelu în ’98 la cinci ani de la terminarea facultății. După 5 ani “la stat” Gelu căpătase un fel de “patină” a omului cu program fix. Din antreprenorul plin de idei mărețe, Gelu devenise un funcționar îngropat în propriile frustrări. Întâlnirea cu Gelu reprezentase pentru mine o intersecție crucială : „niciodată nu voi ajunge ca Gelu”.

Și, până acum nu ajunsesem. Plecasem “dincolo”, cu scopul bine definit de a cunoaște noi mentalități și noi feluri de a construi lumea. Le cunoscusem pe amândouă și, după 18 ani de “dincolo” revenisem în țară . În țară,  “IT”-istii  din Pipera – și nu numai – sunt un fel de regi ai petrolului. Pentru că sunt o resursa rară pe piață, sunt foarte căutați și, în consecință , foarte bine plătiți.  Adică mult mai bine că restul. Nu –mi place în mod deosebit mentalitatea regilor petrolului, doza aceea de impertinență uneori distinct vizibilă cu care refuză să „facă” lucruri dar îmi pare bine că este, în sfârșit posibil, să devii rege în propria țara. Că poți fii resursa aceea „rară” pe care să o caute toți.

Îmi aduc aminte de unde pornise totul și revin la Nicu. Zic „trebuie să considerăm în mod rațional orice sfat venit din partea lui Gelu. Ar fi riscant să eșuăm și noi”. Nicu zice să căutăm o cale de mijloc „sigur există ceva”.

Și există :  Franciza! Un motiv sănătos să-ti investesti banii în Romania.

Mâine

Îi povestesc lui Nicu despre conceptul educațional Logiscool în sistem de franciză, despre legătura bidirecțională de învățare “limbaj jucăuș – limbaj de programare real “ posibilă datorită platformei interactive de învățare SCOOLCODE, despre programul de after school și taberele de programare și Nicu zice “bine, bine, și eu ce trebuie să fac ? ”

 

Sursa : site-ul http://www.logiscool.com

Uneori Nicu e abrupt și puțin obtuz. Noutatea îl sperie, îl face să se ascundă în spatele unui fel de aroganță cu care m-am obișnuit deja.  Nicu ar vrea să schimbe lumea dar în felul lui. Îi răspund lui Nicu că orice schimbare implică o contribuție personală. O implicare profundă, multă incredere, respect și un capital de pornire. În cazul Logiscool capitalul de pornire este între 25 000 Euros și 50 000 Euros. Dacă adaugi și taxa de intrare în franciză de 15000 euros și  redevențele și contribuția la planul de marketing, recuperezi investiția în maxim 2 ani. Așa spun cei  care  au adoptat deja conceptul- 44 de locații, în 7 țări. La prima vedere poate părea mult dar cu banii ăștia cumperi o afacere la cheie. Modelul este deja testat și de succes. Brandul există și el, deja construit și cunoscut. Tu doar îl dezvolți. Există instruire, există support din partea celui care a creat franciza, există oameni cu care poți să interactionezei și să primești suport din partea lor. Când cumperi o franciza cumperi un plan de dezvoltare, de marketing, strategii de marketing deja gândite, deja testate. Ai acces la o rețea de mentoring – antreprenori ca și tine care conduc o afacere identică cu a ta, care trec prin aceleași provocări ca și tine, cu care poți să schimbi idei, să vă inspirați reciproc. Desigur, există și anumite dezavantaje – faptul că modelul este deja construit și testat limitează posibilitățile în ceea ce privește conceptul și strategia de abordare, costurile inițiale pot fi uneori mari,  și, nu în ultimul rând, faptul că va trebui să  raportezi cuiva activitatea ta. Ceea ce poate fi deranjant pentru unii antreprenori dar poate reprezenta în același timp un bun mijloc de a te responzabiliza pe tine, ca patrón. Ceea ce ai tu de făcut ca francizat este să recrutezi profesorii – care vor beneficia de instruire in cadrul programului de franciza – și să convingi părinții copiilor de utilitatea conceptului.

Nicu are putere de convigere și îi place să lucreze cu copii. Eu am o gândire structurată, logică, și o aplecare dovedită către zona tehnică.

Îi spun lui Nicu că noi doi formăm un binom ideal pentru a face ceva pentru țara asta.  Piața nu le poate rezolva pe toate, e nevoie de ceva cu bătaie mai lungă. Ceva care să schimbe mentalități și modele de raționament.

A doua zi ne exprimăm vădit interesul față de franciza Logiscool. Există cert feelingul necesar !

Acest articol a fost scris pentru  SuperBlog 2017  – proba Francize.ro 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s