Ceea ce contează  cel mai mult este pumnul acela de pământ care te reprezintă

Fericirea stă într-un picur de ploaie agățat de o bârnă veche. Într-un fir de lalea galbenă răsărită peste noapte între doi tuia plantați acum șapte ani pe lângă gardul vecinului din vale.

Picură a trecut între smocurile verzi de iarbă. Acolo fuseseră odată straturi de ceapă. In locul straturilor n-am ales piscina. Ar fi umplut prea mult spațiul și ar fi șters verdele. Am dat prioritate ierbii. Mirosului de pământ umed, după ploaie. Albului imaculat al zăpezii peste verdele adormit, iarna.

Continuă lectura

Anunțuri

In căutarea fericirii absolute

Mesajul  – Find your passion !  Nu vă mai stoarceți creierii, stoarceți fructe și legume ! Un sos presat la rece și vă trece ! 

(sursa foto – Hurom si google)

Contextul De unde a plecat de fapt totul 

Era un storcător cu presare la rece în căutarea fericirii absolute. Fericirea absolută în accepțiunea lui era simplă de transpus în cuvinte “Trăieste sănătos și frumos !” Dar  tocmai aici era buba.  Nu era atât de simplu. Oamenii nu mai consumau sucuri de fructe și legumele deprimau în frigidere. Pur și simplu dispăruse acea alchimie magică care creea dependența.

Continuă lectura

Jocul de-a toamna

Ploua râuri.  Vreme de ghete din piele cu șiret lung și multe vise. I se întâmpla relativ des să plouă râuri. Se anunta cod galben de râuri si râurile se umflau și izbeau malurile. Malurile se surpau și chemau vânturile. Exista în privirea ei nostalgia mării. Un fel de maroniu cu tentă verde, tulbure. Când se porneau vânturile, oameni zgribuliți dădeau vina pe administrația publică. Pe primarii de sectoare. Pe directorii de școli sau pe milițianul de la colțul străzii : alură înțepenită în astfalt, centură lată, privire iscoditoare, ghete pentru bărbați, asortate cu centura. Mai mult încurca râurile. Întotdeauna va există un vinovat.

Continuă lectura

În rest, povești cu tâlc și personaje

Ideea de a câștiga nu este un scop în sine. Ceea ce contează este că există undeva, ceva, un fir care conduce. Care forțează. Care induce. Nu există șansa implicit asimilată. Nu există idee de premiu. Am trecut prea des – și poate prea mult – prin experiența celui care nu-i înțelege pe ceilalți ca să mai cred în cai verzi pe pereți mov.

Ceea ce motivează este existența în sine. Scopul de a deschide din cad în ochii larg și a se imagina produs. Desigur, nu vor există pupături dulci și nici pupături înfocate . Nici înflorituri și extensii. Totul se va petrece în jurul scopului. Nimic mai mult. Atâta vreme cât nu există așteptări, există cale.

În rest, povești cu tâlc și personaje.

Cam asta ar fi. Să vedem ce-o ieși.

SB

Fiecare copac va crește o poveste

Există dăți în care îmi vine să iau un copac în brațe. Pur și simplu să-l aleg la întâmplare și să-l strâng în brațe. Să mă contopesc cu scoarța, cu ramurile, cu frunzele, cu povestea lui. Fiecare copac are o poveste a lui, povestea care-l definește.  Îmi place să ascult poveștile șoptite de frunze în bătaia vântului. Fiecare frunză șoptește un capitol. Îmi place să amestec capitolele și să inventez arbori. Să sădesc viață la capătul fiecărei povești. Fiecare copac își cântă povestea, fiecare poveste își crește capacul. Îmi place să ascult șoaptele copacilor. Să rămân acolo, într-o comuniune perfectă cu șeva. Să-mi laș gândurile să se amestece cu șeva. Să uit pentru un scurt moment de oameni, de viețile oamnilor, de potecile întortocheate ale vieții.

Există dați când îmi aleg la întâmplare pădurea. Laș mintea slobodă s-o ia la dreaptă sau la stânga, sau tot înainte. S-o ia pe unde vrea ea, să găsească pădurea, să-și aleagă copacul, să-l îmbrățișeze strâns. Îmi place starea de contopire cu șeva și energía îmbrățișării strânse. Locul meu preferat, evadarea mea este acolo, printre trunchiurile groase, drepte, la intersecția potecilor. Unele poteci se termină brusc, altele continua până la capăt.

(*) Pentru fiecare unitate de aer condiționat Daikin achizitionată în perioadă 5 iunie-15 septembrie 2017, va crește un copac. Sunteți invitați să participați alături de Daikin  la acțiunea de impădurire organizată de „Plantăm fapte bune în România” care va avea loc în data de 18 noiembrie. 15 județe vizate, cu un  obiectiv de peste 10.000 de copaci plantați.

Mai multe detalii pe platforma www.plantamaer.ro.

Cel puțin așa înțelesesem eu că se definește conceptul de profesionalism

În această probă trebuia scris despre traduceri. Traduceri profesioniste. Despre situații comice, tragice, dramatice, în fine, situații să fie dar care să demonstreze cât e de util și cât e musai și cât e de bine să apelezi la o agenție de traduceri cu experiență, competențe, oameni calificați, cu abilitați lingvisticile de oțel, oameni scoși în lume, plimbați de colo-încoace, înmuiați în diverse culturi, obiceiuri, capabili să detecteze nuanța și sensul și tot restul.

Continuă lectura

Textul există și personajele există și toate vor dăinui linkurilor și notelor

A urmat proba cu personajul cu nume de cod. Trebuia să-l construim, să-i atribuim ceva caracteristici și să-l punem la lucru. Treaba lui era să detecteze pierderi de căldură la blocuri. În fine, ceva de genu’. Să meargă pe teren, să constante, să ia notițe și să propună ceva planuri de amelioarare.

Cel puțin așa mi-am închipuit eu personajul acesta magic.

Continuă lectura