Îți scriu dintr-un loc minunat

Dragă Anca,

Sunt în teambuilding cu colegii. Îti scriu dintr-un loc minunat. Privesc muntele așezată confortabil sub o pilotă ușoară și călduroasă. Am ajuns ieri seară la hotelul Royal din Poiana Brașov  si am fost cazată în apartamentul de lux numărul 3 împreună cu Iulia de la contabilitate , Maia de la IT și Paula de la comunicare. Știi senzația aceea de “woau” pe care o ai când descoperi un jacuzzi în mijlocul băii? Ei bine, eu până ieri n-o știam …

Sursa foto : Hotel Royal Poiana Brasov

Continuă lectura

Anunțuri

Out of Africa

Eram la Gaborone de luni seara. Călătorisem vreo 15 ore de la Paris până la Johannesbourg si, în aeroport la Johanesbourg,  ațipisem pe un scaun de plastic alb. Mă trezise John, colegul. El trăise 3 ani în Africa de Sud, știa aeroportul acela pe de rost și, ca să nu adoarmă la rândul lui, alesese un „bistro Parisien” și o bere. Mă trezise cu 10 minute înainte de decolarea spre Gaborone cu un vioi „ce faci, nu vii?” care-mi ucisese brutal tot zen-ul.

23472204_1948516968499037_3103964491695000486_n

Sursa foto : arhiva personala

Visam că sunt la Roma, pe o terasă din fața Colosseumului, că mă delectam cu o porție de spaghetti „al  dente” cu busuioc și un sos de roșii proaspăt stors. Unele vise sunt premergătoare, altele există  doar ca să te facă să vrei să se petreacă, chit că știi cu mare precizie că nu se va petrece. Visul meu făcea parte din categoria a treia „fuse și se duse”. Petrecusem la Roma unul dintre cele mai romantice week-end-uri pe care cineva de vârsta mea le poate petrece. Dar asta e  altă poveste.

Continuă lectura

Atinge-mi sufletul cu sunetul tau

Îmi place muzica oamenilor …

Acel du-te vino al pașilor în căutarea regăsirii de sine. În definitiv pașii definesc forma oamenilor. V-ați uitat vreodată la urma pașilor din căutările omului? Pașii definesc forma și forma indică scopul. Ascultând muzica oamenilor și privind forma premergătoare scopului  am învățat să descifrez lumea. Năzuințele oamenilor. Gândurile și sentimentele oamenilor. Să le înțeleg pasiunile. Să trăiesc odată cu ei pasiunile. Să descifrez legătura aceea ascunsă între oameni și obiecte. Muzica obiectelor. Frumusețea termenilor și echivalenta trăirilor.

Continuă lectura

Un simplu călător în căutarea descoperirii de sine

Dacă m-aș fi născut undeva prin jurul anului 2000 m-aș fi numit Luca și mi-ar fi plăcut enorm să fiu.

Aș fi crescut într-o familie iubitoare, aș fi avut un câine, o pisică și niște părinți care ar fi dat totul că eu să am viața pe care ei nu ar fi avut-o. Aș fi avut o casă frumoasă, o mașină frumoasă, o viață frumoasă cu prieteni mulți și multe oportunități pe care poate nu le-aș fi trăit ca oportunități ci mai degrabă ca pe niște lucruri obișnuite pe care orice om născut undeva prin jurul anului 2000 le-ar fi avut. Aș fi avut o singură prietenă de suflet pe care ar fi chemat-o Maria și care ar fi provenit dintr-o familie cu mai puține posibilități. În ciuda originilor atât de diferite, eu si Maria am fi fost atât de apropiate una de alta, încât am fi dezvoltat împreună o pasiune comună pentru știință, lógică și calculatoare. Am fi intrat amândouă  la una dintre cele mai prestigioase facultăți din țară, la zi, și ne-am fi construit în timp ca un fel de binom în care ușurința de a vedea lucrurile ca normal picate din cer ar fi completat armonios dorința de a creea acele oportunități pe care viața nu le oferă decât celor privilegiați.

În prima, sau poate în a doua vacanță de vară din timpul facultății, Maria m-ar fi convins cu siguranță că lumea merită văzută si învățată mai presus de toate prin prisma oamenilor care o trăiesc și ar fi dezvoltat până la urmă în mine acea curiozitate típică celui care, până nu demult, credea că le putea avea pe toate.

Continuă lectura

Hai să (ne) învățăm copiii să gândească logic!

Azi

O zi mohorâtă de început de toamnă, ceață, frig, gri monoton. Cumpăr un ziar, comand o cafea, mă așez pe o terasă, dârdâi puțin, deschid ziarul la pagina cu știrile financiare, citesc :

 “Multe dintre profesiile de astăzi nu vor mai fi disponibile în viitor pentru copiii noștri și astăzi există o nevoie foarte mare pentru programatori buni, așa că am decis în urmă cu trei ani să înființăm acestă scoală, iar acum avem peste 10.000 de copii care învață programare ”

 Gyula Csitari, Co-fondator, Co-proprietar, franciza Logiscool

Continuă lectura

Am fost odată tu

 Am fost odată tu. Micul prinț. Un mic sâmbure de adevăr apărut pe undeva prin Univers. Un prinț mic pe o planetă îndepărtată.  Lucrurile erau extrem de simple acolo, departe. Exista posibilitatea evidentă a echilibrului aproape perfect.

Plăcerea de a trăi.

La un moment dat a apărut o floare care nu era o floare ca toate florile și totul a devenit deodată extrem de complicat. “Nu trebuie să-ți pui niciodată mintea cu florile. Trebuie doar să le privești și să le mirosi” Cam asta ar fi esența. Odată ce te apuci să crești o floare care nu este o floare oarecare, apar și întrebările. Și, odată cu întrebările, apar posibilitățile.

Plăcerea de a descoperi.

Continuă lectura

Fără apă nu sunt nimic…

Dragă Ilma (*),

Sunt la Petra în plină épocă Nabataeană.  De jur-împrejur, morminte săpate adânc în stâncă, soare și praf mă fac să relativizez un pic condiția aceea mediocră de care îți povesteam când mă plângeam de una și de alta. În plin deșert, în plin soare, lucrurile capătă cu totul și cu totul alte proporții. Pe lângă mine trec turiști cățărați pe măgări mânați de copii, soarele mușcă cu poftă și praful urcă la galop prin defileu. Mi-e atât de sete încât aș stoarce piatra roșie până aș da de apă. Apa de izvor !

Apa de izvor

Sursa : site lafantana.ro

Continuă lectura