Am 15 ani și îmi place teribil de Mișu

Am 15 ani și îmi place teribil de Mișu. Are prestanță, are farmec, a dobândit prin moștenire genetică cel mai  elegant mod de a privi fetele – de sus – și, cel mai important și mai presus de toate, arată bine. Super-hotărâtor de bine.

Privirile ni se intersectează rar pentru că Mișu are o agendă de ministru garnisită cu întrevederi pe culoare, colțuri umbrite de toamnă sau cercuri restrânse la apropiați, dar, atunci când ni se intersectează privirile simt cum foliculii  pilosebatici, inflamați deja, se inflamează și mai tare. Din motive necunoscute, pe la 13 ani, porii pielii mele, până atunci de culoare și de atingere catifelată de piersică, deveniseră deodată blocați și, de atunci, așa rămăseseră.

Fantome

Sursa foto : Google

În pofida voinței mele și a multiplelor eforturi de a depăși situația, situația rămasese blocată.

Iar când îl văd pe Mișu, mă blochez și mai tare, simt că iau dintr-o dată foc și încep să mă bâlbâi. Simt cum crește o pădure de coșuri mici la rădăcina coșurilor mari și mă împiedic de fiecare dată de ceva. Ultimă dată era să-mi scrântesc glezna. Captasem privirea lui Mișu ațintită asupra pădurii și uitasem de treapta numărul 14. Ultima. Dacă nu era Misu să mă prindă, aș fi suferit de o pădure de coșuri cocoțată pe o gleznă scrântită. Dar Mișu era acolo și mă privea în felul lui elegant de a privi fetele. De sus. De pe treapta numărul 13.

scara

Sursa foto : Google

Văzând că mă împrăștii, coborâse de pe piedestal și mă prinsese de gulerul cămășii în ultimul moment. Datorită lui nu mă împrăștiasem și glezna îmi rămăsese intactă. Privirea mi se lipise de granitul care acoperea treapta numărul 14 și acolo rămăsese. Mișu mă privise de sus ceva timp până ce se săturase să mă privească și mă întrebase dacă totul era bine. Nu, nu-mi era bine delo! Cum să-i spun lui Mișu că problema mea nu era nici treapta numărul 14 și nici glezna ? Cum?

Problema mea erau dopurile de celulă keratinizate care aderasera la partea inferioară a canalului sebacee și care crescusera treptat până se transformasera într-o multitudine de microchisturi.

Problema mea era acneea.

Îi zâmbisem tâmp și-i spusesem că-mi era bine. Nu cred că mă crezuse dar dăduse impresia că da. Dăduse să plece, avea întâlnire la cinci, dar se răzgândise când să o facă la stânga, spre  strada principală. Îmi adresase atunci cel mai frumos zâmbet al lui – în fine, pe o scară a zâmbetelor de la 1 la 10 zâmbetul asta ar fi fost de-un zece cu felicitări – și mă întrebase dacă aș vrea să ies o dată cu el. “In Centrul Vechi sau unde vrei tu”.

Cu auzul stăteam bine dar, dintr-un motiv absolut necunoscut, începuseră să-mi țiuie urechile ca la semanalul “atentie tren!”

  “Cine ? Eu?  Cu el? Era prea bine că să fie adevărat ! Dar cu pădurea mea de coșuri cum sa fac? ” 

 

Simple

Sursa foto : Google

Dintr-un impuls de inspirație máximă, îi răspunsesem că aveam nevoie de ceva timp, să mă gândesc, că mă luase prea repede și nu eram pregătită. Mișu se retrăsese politicos, cu farmecul care-l caracteriza și mă sunase a doua zi să mă întrebe dacă mai am nevoie de timp. Poate că-i picasem cu tronc sau poate că făcuse un pariu în cercurile acelea de apropiați. Îi răspunsesem că-s pe cale de a lua o decizie și chiar eram. Îmi făcusem planul de atac:  „Tăiem pădurea ! „ Metaforic vorbind nu suna prea ecologic dar metaforele sunt pentru poeți. Până una alta eu căutasem soluția vreo două zile până când dădusem peste Gerovital Stop Acnee. Inamicul numărul unul al coșurilor. Inamici din ăștia să tot ai.

 

 

 

Sursa foto : Site-ul Farmec

Cu gândul la Mișu și la look-ul său super-hotărâtor de fain m-am apucat de treabă :

1 – Am purificat

Am spălat finut de tot, m-am luptat cu excesul de sebum (1-0 pentru mine !)  – am îndepărtat celulele moarte, am deblocat porii , am indepărtat  punctele negre, am eliberat porii

2 – Am acționat

Am câștigat din nou lupta cu excesul de sebum (2-0 pentru mine !),  am ameliorat leziunile (super zen !)

  • Cremă-Gel Sebum Control
  • Cremă Ultra-Activă

3 – Am camuflat

După o săptămână de tratament eram gata de selfie. După o săptămână de tratament  începuse să apară față. Fața mea. Tenul acela de piersică catifelată. Ființa din spatele coșurilor.  „Ura și la gară!” L-am sunat pe Misu și i-am spus că-s gata. Ne-am întâlnit la cinci în Centrul Vechi. Soarele dădea să apună, oamenii treceau gălăgioși pe lângă noi, eu străluceam mai ceva ca luna nouă. Mișu a trecut pe lângă mine fără să mă vadă. Adică mă văzuse dar mă confundase. Cel puțin așa îmi explicase „după” „Erai parcă alta”. Eram alta !

Am 15 ani și lui Mișu  îi place teribil de mine!

Acest articol a fost scris pentru  SuperBlog 2017  -proba Farmec 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s