E atâta haos în ultimul sfert de secol încât, de multe ori, încep fraze pe care le uit, neterminate, pe la mijloc sau, pe undeva pe la început, și apoi încep alte fraze pe care le uit din nou și-mi pare că trăiesc o viață începută și apoi atât de amestecată încât mă simt ruptă în mii de bucăți, mii de task-uri mici, la fel de importante toate.
Ascult un post de radio, un început de post de radio, apoi comut pe alt post de radio și apoi mă opresc la un semafor, într-o intersecție încărcată și-mi amintesc ideea de pe primul post de radio, cineva declara acolo, acum fix cinci minute, “ultimele studii arată că multitasking-ul e dăunător”, dar oare de când am început să cred ce spun posturile de radio, oare de când am început să-mi las gândurile sparte în zeci de mii de bucăți împrăștiate la cererea tuturor, să fie oare din vina ultimului sfert de secol, să fie oare din vina timpului, căci timpul trece atât de repede în ultimul sfert de secol încât nu mai reușesc niciodată să-mi termin gândurile, să fie oare vină mea, de ce mă grăbesc oare să fac din în ce în ce mai multe, de ce caut mereu să fiu mulțumită că le-am bifat, „gata am bifat jumătate de gând despre user experience, gata, am bifat un sfert de gând despre ultima tranzacție interbancară, gata, am bifat începutul unui vis în care se făcea că stau pe o plajă pustie”?
Metafora buzz-ului 
A republicat asta pe Abisuri și a comentat:
E atâta haos în ultimul sfert de secol încât, de multe ori, încep fraze pe care le uit, neterminate, pe la mijloc sau, pe undeva pe la început, și apoi încep alte fraze pe care le uit din nou și-mi pare că trăiesc o viață începută și apoi atât de amestecată încât mă simt ruptă în mii de bucăți, mii de task-uri mici, la fel de importante toate.
Ascult un post de radio, un început de post de radio, apoi comut pe alt post de radio și apoi mă opresc la un semafor, într-o intersecție încărcată și-mi amintesc ideea de pe primul post de radio, cineva declara acolo, acum fix cinci minute, “ultimele studii arată că multitasking-ul e dăunător”, dar oare de când am început să cred ce spun posturile de radio, oare de când am început să-mi las gândurile sparte în zeci de mii de bucăți împrăștiate la cererea tuturor, să fie oare din vina ultimului sfert de secol, să fie oare din vina timpului, căci timpul trece atât de repede în ultimul sfert de secol încât nu mai reușesc niciodată să-mi termin gândurile, să fie oare vină mea, de ce mă grăbesc oare să fac din în ce în ce mai multe, de ce caut mereu să fiu mulțumită că le-am bifat, „gata am bifat jumătate de gând despre user experience, gata, am bifat un sfert de gând despre ultima tranzacție interbancară, gata, am bifat începutul unui vis în care se făcea că stau pe o plajă pustie”?